Tinerii “indignaţi” de la Madrid, susţinuţi din străinătate, au decis duminică să continue ocuparea pieţei Puerta del Sol, unde tabăra lor de corturi a devenit centrul mişcării de contestare începute în urmă cu două săptămâni.
Manifestanţii de la Madrid, susţinuţi din străinătate, vor continua să ocupe piaţa Puerta del Sol (Imagine: Mediafax Foto/AFP)
Mii de manifestanţi, majoritatea tineri, au participat duminică la adunarea generală care a aprobat în masă propunerea: “Noi rămânem şi vom decide mai târziu pentru cât timp”.
“Nu plecăm, nu plecăm”, a scandat atunci mulţimea.
Mişcarea spontană, inedită în Spania, care a început la 15 mai şi s-a răspândit în principal cu ajutorul reţelelor sociale, a decis iniţial duminica trecută să continue pentru o săptămână ocuparea pieţei Puerta del Sol, din centrul Madridului.
Toată săptămâna, în pofida unor semne de oboseală, sute de tineri au venit zi şi noapte în tabără.
Dar duminică, un purtător de cuvânt a explicat că “succesul adunărilor de cartier”, organizate sâmbătă la Madrid, şi “sprijinul” venit din Franţa, unde o mie de tineri s-au adunat în acelaşi timp, au dat un nou elan mişcării.
“Paris, rezistă, Madridul este cu tine”, au strigat tinerii spanioli la anunţul privind evacuarea de către poliţie a Pieţei Bastilia din Paris, unde erau de asemenea instalate corturi.
Această mişcare, care se vrea cetăţenească şi apolitică, regrupează tineri, dar şi pensionari, şomeri sau salariaţi exasperaţi de şomaj - care afectează unul din doi spanioli cu vârsta sub 25 de ani – excesele capitalismului, politicienii “corupţi” sau sistemul electoral acuzat că nu lasă loc partidelor mici.
Dar în absenţa unui lider identificat, organigramă şi platformă, “revoluţia spaniolă” îşi caută acum o nouă direcţie.
Toată ziua de duminică, mii de persoane au dezbătut în Puerta del Sol forma pe care ar trebui să o ia mişcarea de contestare.
“Credem că trebuie să rămânem până vom fi bine organizaţi”, a afirmat la microfon un participant, înaintea votului final.
Un consens s-a degajat privind menţinerea taberei de corturi, dar şi privind necesitatea “restructurării” ei pentru a lua în calcul multiplele probleme logistice.
“Problemele de coabitare şi infrastructură nu sunt suficiente pentru a ridica tabăra”, a apreciat un orator.
Alţii enumerau lista problemelor cotidiene, între care “oboseala, aprovizionarea cu alimente, furnizarea de electricitate, furturile şi prezenţa armelor albe”, precum şi cazuri de “hărţuire”.
Duminică, “indignaţii” au manifestat şi în străinătate, la Paris şi la Atena, unde s-au adunat 20.000 de persoane.
Printre obiectivele mişcării de acum înainte, un purtător de cuvânt, Carlos, a citat “extinderea în străinătate”, contactele cu ţările în care a început mobilizarea, precum Franţa şi Grecia, precum şi “consolidarea mişcării în cartiere”.
